Protecţia copilului
UNICEF consolidează sistemele de protecţie a copilului, având ca scop protejarea copiilor și a familiilor acestora
Provocarea
Fiecare copil are dreptul la protecţie. În Republica Moldova, UNICEF consolidează sistemele naţionale de protecţie a copilului, în special în domeniile separării de familie, accesului la justiţie și protecţiei împotriva violenţei, abuzului și exploatării.
Pentru copiii cu vârsta sub trei ani, traiul într-o instituţie rezidențială are efecte nefaste, care deseori sunt ireversibile. În Republica Moldova, ca o moştenire a trecutului sovietic, mulţi copii au fost plasaţi în instituţii rezidențiale, deoarece părinţii și specialiştii considerau că acestea ar putea oferi o îngrijire mai bună copiilor cu o situație dificilă, de exemplu un părinte lipsă, sărăcie sau dizabilități. Din cauza acestor convingeri, s-a investit puţin în serviciile comunitare de susţinere a familiilor și copiilor vulnerabili, deşi s-a demonstrat că aceste servicii sunt mai eficiente și mai puţin costisitoare. Incluziunea socială în comunitate și instituţiile școlare sunt premise importante pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor. Instituționalizarea trebuie să fie o măsură de ultimă instanţă, cu o durată cât mai scurtă.
O mare parte a copiilor instituţionalizaţi sunt copii cu dizabilități. Familiile continuă să creadă că sunt incapabile să aibă grijă de copiii care au nevoie de asistenţă sau protecţie specială. Ca urmare a acestei situaţii, instituţiile rezidenţiale sunt considerate încă locuri acceptabile pentru copiii vulnerabili.
Copiii sub trei ani la fel au nevoie de o atenţie specială pentru că sunt deosebit de vulnerabili la traume pe termen lung. Deşi abandonul copiilor mici este destul de rar în Moldova, nivelul ridicat al emigrației duce la separarea copiilor de familie.
Peste 35.000 de copii din Moldova au ambii părinţi plecaţi peste hotare.
Copiii rămaşi acasă sunt, de obicei, în grija bunicilor, a membrilor familiei extinse, sau uneori își poartă singuri de grijă. Părinţii care au emigrat în căutarea unui loc de muncă se pot baza și pe îngrijirea instituționalizată a copiilor lor în timp ce sunt plecaţi, iar copiii din mediul rural sunt mai expuşi la lipsa unuia sau a ambilor părinți din cauza emigrației.
Deși remitențele transmise pot fi utilizate pentru a oferi condiții mai bune de trai copiilor rămași acasă, absența părinților crează probleme emoționale și poate duce la lipsa de îngrijire și la o probabilitate înaltă de adoptare a unui comportament riscant. Fiecare al cincilea copil care a comis infracţiuni în anul 2017 era sub vârsta răspunderii penale.
În anul 2017, aproape fiecare al patrulea copil cu statut de contravenient a fost condamnat, dintre care fiecare al patrulea a fost condamnat la privațiune de libertate.
Nu sunt disponibile prea multe informaţii privind violența împotriva copiilor, totuși, numărul cazurilor raportate de pedeapsă corporală și violență rămâne îngrijorător în Moldova.
Pe parcursul anului şcolar 2016-2017, circa 11 mii de cazuri de abuz sau violenţă împotriva copiilor au fost raportate de către cadre didactice și directori de școală. În anul 2017, organele de poliție au înregistrat peste 1.400 de cazuri de abuz asupra copiilor, inclusiv peste 300 de cazuri de abuz sexual.
Soluția
Datorită reformelor pozitive susținute de către UNICEF, numărul copiilor din instituțiile rezidențiale și de detenție s-a redus. Mai rămân însă multe de făcut pentru garantarea asistenței necesare familiilor și copiilor vulnerabili.
Drepturile copiilor aflați în contact cu legea în calitate de delicvenți, victime sau martori ai infracțiunilor nu sunt pe deplin realizate, iar eforturile pentru reintegrarea lor într-un mediu familial sau în comunitățile de unde provin la fel necesită să fie susținute mai departe.
Din anul 2006, numărul copiilor din instituțiile rezidențiale a scăzut aproape de 7 ori, în timp ce utilizarea alternativelor de tip familial, cum ar fi asistența parentală profesionistă, a crescut.
UNICEF a lucrat ca să ofere alternative copiilor, altele decât cele de a-i plasa în instituţii rezidențiale. Prin parteneriate cu ONG-uri și cu sprijinul direct oferit Guvernului, UNICEF a contribuit la reducerea numărului de copii în instituţiile rezidențiale. A crescut și volumul resurselor financiare alocate pentru serviciile de îngrijire a copiilor, fiind astfel oferite alternative la plasarea în instituții rezidențiale, iar numărul instituțiilor rezidențiale a fost astfel redus.
Această reducere a fost posibilă datorită mai multor intervenţii, printre care prevenirea instituționalizării copiilor de la bun început, prin îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă socială, îmbunătăţirea gestionării cazurilor și procesului de luare a deciziilor cu privire la soarta copiilor vulnerabili. În plus, accentul a fost pus pe educaţia incluzivă pentru copiii cu dizabilități și pe dezvoltarea serviciilor de îngrijire de zi și a unităţilor mamă-copil.
În acelaşi timp a fost evaluată situaţia copiilor din instituţiile rezidențiale în vederea determinării dacă aceştia se pot întoarce la părinții lor biologici sau la o familie de asistenți parentali profesioniști. Localităţile de unde proveneau aceşti copii au fost ulterior sfătuite și susţinute să dezvolte servicii relevante, iar copiii și familiile au fost pregătite pentru reintegrarea copiilor.
A scăzut considerabil numărul copiilor aflaţi în detenţie, fiind utilizate mai des alternativele la detenție.
Lipsa serviciilor comunitare a dus la plasarea a mii de copii în îngrijire rezidențială, majoritatea fiind copii cu dizabilități.
Combaterea violenței împotriva copiilor
Nu sunt disponibile prea multe informaţii privind violența împotriva copiilor, totuși, numărul cazurilor raportate de pedeapsă corporală și violență rămâne îngrijorător în Moldova.
Migrația și destrămarea familiilor determină creșterea numărului de copii care nu se bucură de suficient sprijin din partea adulților, contribuind la alte riscuri, printre care traficul de copii sau intrarea în contact sau în conflict cu legea.